Informatii generale despre sobolani
Sobolanii fac parte din familia rozatoarelor si sunt mamifere sinantrope, adica s-au acomodat cu conditiile create, involuntar, de catre om si traiesc in preajma acestuia beneficiind astfel de pe urma sa de un mediu favorabil pentru dezvoltare si inmultire.
Cele mai frecvent intalnite specii de sobolani din mediile locuite de oameni sunt: sobolanul maroniu (sau sobolanul comun) si sobolanul negru (sau sobolanul de casa).
Acestia sunt raspanditi pe toate continentele lumii (exceptand Antarctica) si au un grad de adaptabilitate la mediu aproape la fel de ridicat ca cel al omului. Se stabilesc in depozite, in subsolurile imobilelor, in reteaua de canalizare, locuri de depozitare a gunoiului, galerii subterane etc…)
Activitatea sobolanilor este predominant nocturna, insa in cazul infetarilor masive pot fi vazuti si in cursul zilei.
Au simtul auditiv si olfactiv foarte bine dezvoltate si sunt sensibili la ultrasunete.
Comportament
Comunica prin ultrasunete (imperceptibile pentru urechea umana si pentru pradatori), dar si prin sunete pe care suntem capabili sa le auzim ..”chit chit”. Deasemenea, in urma experimentelor efectuate s-a constatat ca sobolanii emit diverse zgomote asociate cu emotii pozitive (un fel de echivalent al rasului uman) sau zgomote prin care se “calmeaza/incurajeaza” in situatii de stres.
Sunt animale foarte inteligente, sociabile si teritoriale. Asta inseamna ca traiesc in grupuri/colonii care sunt organizate ierarhic, fiecare individ avand rolul sau si fiind totdata “subordonat” sau superior fata de alti indivizi. In cazul in care un sobolan strain patrunde in “in zona de influenta” a unui alt grup, membrii respectivului grup devin agresivi ajungandu-se si la uciderea intrusului.
Anumite experimente au aratat ca sobolanii pot da dovada chiar si de altruism, acestia eliberandu-si semenii inchisi in custi in cadrul respectivelor experimente.
Hrana
Dieta lor se baza pe orice se gaseste de consumat in zona in care s-au stabilit (de la cereale si produse aferente in cazul fermelor si a silozurilor pana la peste sau moluste in cazul cherhanalelor sau a pescariilor).
Tocmai pentru ca nu au restrictii in ceea ce priveste hrana, se stabilesc foarte usor si pe langa gospodariile umane unde se hranesc cu resturi alimentare si produse depozitate. Pe langa alimente, acestia rod si diverse materiale non-alimentare precum plastic, lemn, cauciuc, pentru a-si toci incisivii care cresc continuu.
Sunt o specie foarte invaziva si s-a observat ca in momentul in care patrund intr-un mediu nou, au tendinta de a se reproduce foarte rapid pentru a castiga superioritatea asupra surselor de hrana.
Reproducerea sobolanilor este una foarte rapida. O femela poate da nastere de aproximativ 3 – 7 ori pe an la cate 7-10 pui deodata (in conditii favorabile poate da nastere si la 14 pui). Perioada de gestatie este foarte mica, de numai 21 de zile.
Durata de viata a sobolanilor poate atinge 3 ani de zile in conditii favorabile, insa foarte rar reusesc sa supravietuiasca atat de mult.
In medie, speranta de viata a sobolanilor este de 1 an de zile din cauza pradatorilor sau a interventiei umane pentru distrugerea coloniilor.
Riscuri
Infestarile cu sobolani trebuie tratate cu cea mai mare seriozitate si este necesar sa se intervina pentru eradicarea daunatorului de la primele indicii ce semnaleaza prezenta acestuia (mai ales datorita capacitatii speciei de a se reproduce foarte rapid, inmultirea lor putand scapa foarte usor de sub control).
O invazie cu sobolani are consecinte distructive asupra zonei in care se stabilesc si reprezinta un atac la sanatatea oamenilor si a animalelor care vietuiesc in locul respectiv.
Sobolanii sunt mari purtatori de diverse bacterii, virusuri si paraziti care se transmit la om si genereaza afectiuni medicale foarte grave. Printre acestea se numara trichineloza, toxoplasmoza, febra hemoragica, pneumococ si altele. Deasemenea, sobolanii sunt deseori asociati si cu ciuma bubonica.
Agentii patogeni sunt raspanditi viral sau prin contaminarea surselor de apa si a alimenteleor, de catre sobolani cu excremente, urina si secretii. Totodata, bacteriile si virusurile se pot raspandi si prin intermediul altor animale care se hranesc cu sobolani infectati, cum ar fi pisicile, bufnitele, coiotii, etc..
Recomandam tratamente de deratizare, in zonele rezidentiale in care exista sobolani.
Faptul ca pun intr-un real pericol sanatatea umana si cea a animalelor domestice nu este singurul motiv de ingrijorare atunci cand vine vorba de sobolani. Acestia produc, deasemenea, si pagube materiale considerabile prin distrugerea de bunuri (de ex. instalatia electrica a autoturismelor, utilajelor agricole), uciderea si consumul unor anumite animale domestice de dimensiuni mici (pui de gaina, porumbei), distrugerea recoltelor, etc.
Combaterea sobolanilor
Prevenirea invaziilor de sobolani poate fi realizata prin mentinerea unui grad de igiena corespunzator, mai ales prin eliminarea rapida a resturilor alimentare si depozitarea alimentelor in locuri speciale amenajate pentru a nu se altera si emana mirosuri atractive pentru daunatori. Toate orificiile de acces prin care sobolanii pot patrunde in locuinta sau spatii de depozitare, trebuie astupate cu materiale pe care acestia nu le pot roade (a nu se folosi silicon, spuma poliuretanica, etc.). Animalele domestice, in special pisicile, pot contribui la prevenirea aparitiei acestor daunatori.
Combaterea sobolanilor se poate efectua prin tratamente de deratizare chimica sau non-chimica.
